HALKIDIKI date generale
Capitala: Polygros
Cele mai mari orase: Nea Moudania, Nea Kallikrateia, Polygros
Populatie: 109,587
Suprafata: 2,917.877 kmp
Cod postal: 63x xx
Prefix telefonic: 237x0, 23990
Website: www.halkidiki.gov.gr
Halkidiki este o peninsula situata in centrul Macedoniei. Peninsula are o suprafata de 3000 kmp, cele trei brate ale sale - Kassandra, Sithonia (sau Loggos) si Muntele Athos (Agio Oros Muntele Sfant) intinzandu-se in Marea Egee. Un loc de o frumusete extraordinara, unic in Grecia.
Relieful creste in altitudine de la vest la est; astfel, cele mai mici altitudini, campiile fertile, se gasesc pe primul brat Kassandra. Sithonia al doilea brat are inaltimi de cca 800 m, in timp ce masivul Athos depaseste 2000 m. Cele trei brate care intra in Marea Egee, fac din Halkidiki regiunea cu cea mai mare intindere de coasta de pe Grecia continentala. Se estimeaza ca litoralul peninsulei are peste 500 km si cuprinde toate formele de relief: plaje lungi cu nisip, stanci si pini, golfuri pitoresti, masive stancoase impresionante. Halkidiki nu are rauri, motiv pentru care marea care inconjoara peninsula este una dintre cele mai curate din Grecia.
Principalele ocupatii ale locuitorilor peninsulei sunt: agricultura, apicultura, pescuitul, silvicultura, mineritul, turismul si, intr-o mica masura cresterea pasarilor si animalelor domestice.
Putina Mitologie...
Aici a avut loc batalia dintre titani si zeii din Olimp. Aici, in partea vestica a peninsului, in antica Flegra (Pallini) este ingropat Egelados. Tot aici Athos a facut un munte cand a aruncat o piatra imensa spre zeii olimpieni. Chiar si Sithonia si-a primit numele dupa fiul lui Poseidon, Sithon.
Totul a inceput pe cand nu era nimic, pe cand totul era un amestec: intuneric si lumina, rece si cald, nu era nimic separat. Acestei mase de toate cele i s-a spus haos. Mama Pamant a aparut prima din Haos, apoi a aparut si Tatal Cer. Dupa ce din Cer au cazut pe Pamant primele ploi, au aparut flori si copaci, apoi au fost create rauri, lacuri si mari. Dupa aceea, Mama Pamant i-a creat pe cei 100 de giganti si ciclopi gigantii cu un singur ochi. Impreuna, acestia s-au rasculat impotriva Tatalui Cer, astfel ca acesta i-a inchis intr-o inchisoare subpamanteana numita Tartar. Cerul si Pamantul au mai creat apoi 12 giganti, numiti titani. Titanii au eliberat ciclopii din Tartar si cu ajutorul lor, l-au inchis acolo pe Tatal Cer. Cronos, conducatorul titanilor, devenise acum stapanul universului. Mai intai i-a inchis din nou pe ciclopi si apoi s-a casatorit cu sora lui, Rhea. Au avut sase copii, insa Cronos i-a inghitit pe toti de cum se nasteau, intrucat Mama Pamant ii prezisese ca intr-o zi va fi detronat, la fel ca Tatal Cer. Totusi, Cronos a fost pacalit la cel de-al saselea copil, cand Rhea i-a dat sa inghita o piatra invelita in haine de copil. Asa a fost salvat copilul numit Zeus. El a fost ascuns de tatal sau pe insula Creta si a fost hranit cu miere si capre. Cand plangea, o ceata de barbati numiti Curetes isi loveau scuturile cu sulitele, ca sa nu il auda Cronos. Cand Zeus a crescut, mama lui i-a dat o potiune pe care a pus-o in bautura lui Cronos, ca sa il imbolnaveasca. Cronos a scuipat mai intai piatra invelita in haine de copil, apoi pe toti fratii si surorile lui Zeus, care inca mai traiau. Cu totii, ajutati de ciclopi si cei 100 de giganti au dus o mare batalie, l-au detronat pe Cronos si l-au intemnitat. Astfel titanii au fost invinsi si conducatorul lor, Atlas, a primit pedeapsa de a sprijini cerul pe umerii sai, pentru totdeauna.
... si un pic de Istorie...
Urmare a recentelor excavari in pestera Petralona, se estimeaza ca istoria peninsulei dateaza de 700.000 ani. Conform paleontologilor care au studiat descoperirile din pestera, aici a fost aprins primul foc controlat, acum cca 700.000 ani.
De-a lungul coastei si in campii au fost descoperite numeroase asezari preistorice. Acestea arata ca in anii 4.000 i.Ch Halkidiki era deja o zona bogata, dens populata, unde arta era infloritoare si obiectele de arta decorau viata de zi cu zi a oamenilor.
Inregistrari scrise consemneaza colonizarea peninsulei inca din timpul razboiului troian. Colonizarea sistematica a peninsulei de catre oameni din sudul Greciei pare a fi inceput in sec. 8 i.Ch.
Cea mai timpurie consemnare a peninsulei a fost facuta de Herodot. In scrierile sale despre razboaiele persane, parintele istoriei mentioneaza in mod repetat Halkidiki si da detalii istorice si topografice. El descrie distrugerea flotei lui Mardoniusde catre o furtuna teribila la Athos si saparea canalului de catre Xerxes la istmul peninsulei. Herodot mentioneaza toate orasele litorale din Halkidiki in care Xerxes a asezat detasamente militare si da informatii importante despre asediul persilor asupra orasului Potidea si macelarirea olynthienilor de catre generalul persan Artabazus.
Dupa razboaiele persane (mijlocul sec. 5 i.Ch) majoritatea oraselor peninsulei au devenit membre ale Ligii Ateniene. In timpul razboiului peloponezian au fost distruse multe orase si locuitorii peninsulei au realizat ca pot supravietui doar unindu-si fortele. In 348 i.Ch Filip integreaza regiunea in Regatul Macedonian.
In 168 i.Ch, Halkidiki a fost cucerita de catre romani, impreuna cu restul Macedoniei. In anii ce au urmat, comerciantii si mestesugarii italieni s-au stabilit in orasele peninsulei.
In sec. 6 d.Ch, Halkidiki a fost devastata din nou, de data aceasta de huni. Timp de trei secole, nu exista informatii despre peninsula; intre sec. 9-15 a fost o zona cu precadere agricola si fermiera. In 1821 Halkidiki a jucat un rol important in Revolutia Greaca, aici organizandu-se grupuri de lupta care initial au invins, dar mai apoi au fost invinse de turci. La inceputul sec. 20, Halkidiki era una dintre fortaretele luptei macedoniene, folosita si ca loc de odihna de catre luptatori. Arme si munitii erau descarcate aici si date rebelilor. Multi locuitori ai peninsulei au ajutat fortele rebele, astfel ca la inceputul lui octombrie 1921, cu 20 zile mai devreme ca salonic, Halkidiki era din nou libera. Dupa 1922, mii de refugiati din Asia Mica Tracia si Bulgaria s-au stabilit pe aceste meleaguri.
Obiective turistice
Pestera de la Petralona
Pestera de la Petralona, impodobita cu stalactite si stalagmite, s-a format pe versantul vestic al muntelui calcaros Katsika (cca 700 m inaltime), la 300 m desupra nivelului marii. Pestera a fost observata de unul din localnicii din satul invecinat si a devenit cunoscuta pe plan international cand un alt localnic a descoperit un craniu. Cercetarile arheologice au dovedit ca acel craniu de Archanthropus (Homo spaiens arhaic) are cam 700.000 de ani, ceea ce il face cel mai batrin european descoperit pana acum.
Muntele Athos
Muntele Athos, cunoscut si sub numele de Muntele Sfant, adaposteste comunitatea monahala semi-autonoma, formata in totalitate din barbati. Muntele Athos este centrul regliei ortodoxe o zona de mister, contemplare si izolare. Manastirile de pe Muntele Athos functioneaza aproape in aceeasi maniera in care o fac de peste 1000 ani.
Cei 1500 de locuitori ai manastirilor pastreaza ora bizantina si calendarul Iulian.
Pe acest taram sacru pe care se zpune ca ar fi pasit Fecioara Maria sunt admisi in fiecare an, ca si vizitatori, maxim 120 de ortodocsi greci si 10 straini. Un decret dat pe la mijlocul sec. 11 interzice femeilor sa intre in singurul stat monahal din lume.
Olynthos
Anticul Olynthos, cel mai important centrul politic din Halkidiki in perioada clasica, se afla pe doua dealuri: pe dealul din sud se afla un oras fondat in sec. 7 i.Ch, distrus apoi de persi in 479 i.Ch. Pe dealul din nord se afla orasul clasic, construit in sistem Hippodameian, cu strazi largi si inguste care se intersecteaza si formeaza blocuri arhitecturale regulate.
Mormantul Macedonian de la Potidea
Potidea a fost construit in 600 i.Ch de colonisti din Corint. A jucat un rol important in razboaiele persane, rebeliunea impotriva Primei Ligi Ateniene din 432-31 i.Ch a fost unul din motivele care au dus la Razboiul Peloponezian. Orasul a fost capturat in repetate randuri de atenieni si spartani si in cele din urma a fost devastat de Filip al 2-lea in anul 356 i.Ch.
In 316-15 i.Ch, Kassandru a intemeiat un nou oras in acelasi loc, numit acum Kassandria si care s-a dezvoltat in perioadele elena si romana.
Sapaturile arheologice au scos la iveala obiecte din perioada arhaica, elena si clasica ceramica, fragmente de fortificatii, cimitire.
Antica Stageira
Locul de nastere al lui Aristotel, marele filosof al anitchitatii si profesorul lui Alexandru cel Mare, a fost intemeiat in 655 i.Ch de colonistii din Andros. Dupa razboaiele persane a intrat in Prima Liga Ateniana, in anul 424 i.Ch s-a rasculat impotriva acesteia si in razboiul peloponezian a devenit aliatul spartanilor impotriva atenienilor. Mai tarziu, orasul a intrat in Liga Halkidica si in 348 i.Ch a fost capturat de regele Filip al 2-lea.
Se spune ca locuitorii din Stageira au transferat ramasitele lui Aristotel in Stageira, le-au ingropat acolosi au facut un festival in cinstea lui, numit Aristotelia. Sapaturile recente au scos la iveala fortificatiile din perioada clasica ale orasului, excelent conservate, diferite cladiri publice din Agora, un sanctuar arhaic, case din perioadele clasica si elena, dar si fantanile orasului.
Toroni
Toroni se afla in sud-vestul bratului Sithonia. A fost intemeiat in sec. 8-7 i.Ch. In anul 480 a ajutat persii in expeditia lor impotriva lui Xerxes care pornise impotriva Greciei si cativa ani mai tarziu au devenit membri ai aliatilor Atenei. In timpul razboiului peloponezian orasul a fost campul de lupta al atenienilor si spartanilor. |